DIASPORA: SURORILE MELE

Am crescut, în casa părintească de la Mașcăuți, trei frați și trei surori. Părinții, frații și sora mai mare s-au dus pe alt tărâm. Am rămas doar în trei – eu cu surorile mai mici, gemenele Ioana și Nina. Diferența de vârstă fiind mică, în copilărie, ne-am bucurat de aceleași jucării și jocuri. Împreună am învățat vorba sfătoasă a neamului de răzeși nesupuși din satul nostru, împreună am mers cu colinda, împreună am ascultat povestirile și cântecele neamurilor dragi, când se adunau în casa noastră la Sărbătorile de Crăciun.

Ne-a plăcut învățătura la toți trei, iar după absolvirea școlii am mers la Universitate, eu – la istorie, iar Ioana cu Nina – la filologie. Apoi ne-am pornit pe căi diferite – eu m-am rătăcit în lumea mare, iar surorile s-au întors în satul natal, unde au predat limba și literatura română la rânduri de copii. Ne întâlneam pe la hramuri și cu alte prilejuri, iar din 1989 ne vedeam mai mult pe la manifestațiile de masă de la Chișinău. Da, au stat și surorile mele în genunchi în Piața Marii Adunări Naționale, rostind rugăciunea „Limbă! Alfabet!” S-au bucurat și ele pentru izbânzile noastre patriotice, s-au întristat și ele în vremurile de cumpănă.

Când ne întâlnim la Mașcăuți, nu ne mai săturăm de vorbă. Surorile mele știu să potrivească cuvintele atât de iscusit, că tot să le asculți și să le asculți. Nina cunoaște în cele mai mici detalii scenariile (rânduiala) botezului, nunții, înmormântărilor și altor ceremonii vesele și triste. Ioana activează în Ansamblul folcloric Răzeșii sau Răzeșenii, cum se mai zice prin părțile noastre. Și ambele păstrează cu sfințenie tradițiile și datinile neamului nostru, ambele pledează pentru integrarea europeană și reunirea noastră cu Patria-mamă România.

Ieri, am cumpărat flori frumoase și am mers acasă, la Mașcăuți, să le văd, să le îmbrățișez cu mult drag, și să le spun cele mai duioase cuvinte cu prilejul împlinirii onorabilei vârste de 60 de ani. Și mi-am cerut iertare că nu am venit cu o zi mai devreme, chiar în ziua lor de naștere. Însă ele nu mi-au reproșat nimic, căci știau prea bine ce s-a întâmplat la Chișinău în duminica de 3 noiembrie. Surorile m-au primit cu bucate gustoase, iar cumnații Ion și Grigore m-au cinstit cu vin alb și vin roșu și niște țuică din poamă, la care italienii, cu grapa lor mult lăudată, pot doar să viseze. Și ne-am amintit de părinți, frații și sora de pe alt tărâm, și am stat de vorbă, și le-am pus pe toate la cale până pe la cel de-al treilea cântat al cucoșilor. Și pentru a ne aminti cât de fericiți am fost, am făcut împreună și câteva poze, în care nu puteau să lipsească drapelele Moldovei noastre republicane, al României și, desigur, al Uniunii Europene.

La mulți ani binecuvântați, scumpele mele surori, Ioana și Nina!

Mihail Druta Italia Parma

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.