Desemnarea ambasadorilor- un drum lung si anevoios

Republica Moldova, desi avind marcati 19 ani de la Declaratia de Independenta, spre regret, inca nu s-a afirmat ca un stat bazat pe drept cu o traditie política interna si externa avansata. Criza constitutionala, prin care trece azi statul moldav, soldata prin nealegerea presedintelui tarii alegerile anticípate care se impun au adus societatea moldoveneasca la un nou impas. Azi, ca niciodata Republica Moldova are nevoie de o política interna si externa constructiva; ce ar fortifica statalitatea, independenta si democratia. Un rol deosebit de important pentru crearea unei bune imagini ai tarii peste hotare sunt chemati sa-l joace ambasadorii.
Odata cu venirea la putere a Aliantei pentru Integrare Europeana a devenit importanta criteriul de a numi ambasadori in lucrul carora nu va prevala interesele de partid, dar profesionalismul si promovarea democratiei. Numai avind ambasadori profesionalisti RM ar putea sa-si intareasca increderea partenerilor sai de peste hotare.
Conform sitului internet al MAEIE http://www.mfa.md Republica Moldova are deschise ambasade in 25 de tari: Austria, Azerbaidjan, Belorusia, Belgia, Bulgaria, Cehia, China, Grecia, Estonia, Franta, Germania, Izrael, Italia, Letonia, Lituania, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Romania, Federatia Rusa, SUA, Suedia, Turcia, Ucraina si Ungaria.
Ambasadorii din Azerbaidjan, Belorusia, Bulgaria, Cehia, Grecia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Polrtugalia servesc diplomatic doar tara gazda. Unele ambasade, insa, in afara de tara gazda mai acopera diplomatic si alte state pentru care sunt acreditate suplimentar. De exemplu ambasadorul din Austria este acreditat prin cumul pentru Republica Slovaca, OSCE, Agentiile specializate ale ONU; ambasadorul din Belgia - pentru NATO, Marele Ducat de Luxemburg si Regatul Tarilor de Jos; ambasadorul din Franta - pentru Regatul Spaniei, UNESCO, Uniunea Latina si ca reprezentant special al Presedintelui RM la Consiliul Permanent al Francofniei; amasadorul din Germania - pentru regatul Danemarcei; ambasadorul din Izrael - pentru Republica Cipru; ambasadorul din Italia - pentru Republica Malta, FAO, FID; ambasadorul din Marea Britanie si Irlanda de Nord - pentru Irlanda, OIM ; ambasadorul din Romania - pentru Republica Muntenegru si Republica Serbia; ambasadorul din Federatia Rusa - pentru Kirgistan si Armenia; ambasadorul din SUA - pentru Canada, Statele Mexicane, Banca Mondiala, Fondul Monetar International; ambasadorul din Suedia - pentru Finlanda si Norvegia; ambasadorul din Turcia - pentru Emiratele Arabe Unite, statul Kuwait, Republica Araba Egipt, Sultanatul Oman, Republica Liban, Regatul Arabiei Saudite, statul Qatar, OCEMN; ambasadorul din Ungaria - pentru Croatia, Hertzegovina, Comisia Dunarii, Sfantul Scaun.
Avind toate aceste instrumente diplomatice care promoveaza política externa a tinarului stat moldav, cred ca a fost o mare gresala a noii guvernari de la Chisinau rechemarea en corpore a 4/5 din diplomati, si cel mai grav, taraganarea cu luniile a inlocuirii lor cu alti diplomati. (Cineva mi-ar reprosa, ca noua guvernare astfel a adus o economie bugetului tarii de sute de mii de euro, tinindu-se cont ca salarial lunar a unui ambasador peste hotare variaza intre 1700- 2000 euro). Insa, daca e sa privim real acest fapt a perturbat sistemul, stagnind astfel rezolvarea multiplelor probleme internationale ale RM, mai ales acum, cind Moldova este sub monitorizarea Consiliului Europei si a Comisiei de la Venetia.
Asadar au fost rechemati din functia lor 20 de ambasadori. Printre ambasadorii rechemati din misiune in 2009 – 2010 sunt: Nicolae Chirtoacă (SUA), Sergiu Stati (Turcia), Valerian Cristea (Cehia), Lidia Guţu (România, apoi Bulgaria), Victoria Iftodi (Franţa), Valeriu Bobuţac (Bielorusia), Ion Robu (Azerbaidjan), Victor Postolachi (Austria), Larisa Miculeţ (Israel), Valentin Mejinschi (Polonia), Victor Gaiciuc (Belgia), Mihail Camerzan (Portugalia), Eugenia Kistruga (Strasbourg, Consiliul Europei), Igor Corman (Germania), Ion Filimon (Bielorusia şi CSI), Natalia Gherman (Suedia), Veaceslav Madan (Bulgaria), Natalia Solcan (Marea Britanie), Nicolae Gumenâi (Ucraina).
Conform articolului « Criza la externele de la Chisinau », publicat in ziarul Flux la 12 februarie 2010, „cei 5 ambasadori care nu au fost rechemati din misiune sunt : Gheorghe Rusnac, fost rector al Universităţii de Stat din Moldova, fost profesor (lustrabil) de comunism ştiinţific, acum ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Moldova în Italia (a patra ţară ca pondere în UE), Ion Ursu, fost luptător al frontului invizibil sovietic, adică al KGB-ului (lustrabil), ex-viceministru al Securităţii Naţionale (în timpul ministeriatului lui Valeriu Pasat, ex-director al Serviciului de Informaţii şi Securitate), acum ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Elenă, desemnat în 2006, deasemenea Andrei Neguţa, fost cadru din nomenclatura sovietică de partid (lustrabil), ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Moldova în Federaţia Rusă şi, prin cumul, în Kazahstan. La data mentionata mai sus, nu erau rechemaţi nici ambasadorii Republicii Moldova acreditaţi în Estonia (Veaceslav Dobândă, desemnat în 2 octombrie 2008) şi Letonia (Eduard Melnic, desemnat în noiembrie 2006). Acestora li se adaugă Ion Lipciu, fost lider în structurile komsomolului sovietic (lustrabil), reprezentant al Republicii Moldova pe lângă Adunarea Parlamentară a CSI, cu sediul la Sankt Petersburg.”
La 10 mai 2010, Iurie Leanca, Ministrul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, aflat in vizita la Consiliul Europei in cadrul unei intilniri cu reprezentantii diasporei moldovenesti la Strasbourg, a recunoscut ca nedesemnarea ambasadorilor este legata de anumite dificultati. In primul rind desemnarea lor nu se mai face ca inainte dupa criteriul politic, de rudenie dar prin concurs transparent din rindurile profesionistilor. Potrivit procedurii, candidaţii la postul de ambasador se audiază în Comisia parlamentară de politică externă şi integrare europeană, se aprobă de către Guvern şi se numesc în funcţie de către şeful statului. Si acest lucru necesita vreme.
“Cine vor fi noii ambasadori ai RM numiti de AIE?” se intreaba si analistul Vlad Lupan intr-un articol publicat la 11 ianuarie pe blogul sau. Autorul isi incepe articolul cu relatarea unui caz real, devenit banc : “un fost presedinte de colhoz a venit la ambasada, cerind sa fie pus ambasador. La nedumerirea instantelor, el raspunde : – “pai daca am condus un colhoz cu 500 de vaci, cit e sa conduc o ambasada de 5 oameni?”. Autorul mentioneaza ca “prioritatile pentru anul 2010” ar trebui sa corespunda celor 5 prioritati din programul de guvernare- pe relatiile 1-UE, 2-Romania, 3-Ucraina, 4-SUA si 5- Rusia. Doar un corp diplomatic bine pregatit care sa corespuna criteriilor profesionale va putea influenta cite odata deciziile intregii organizatii.”
La 27 mai sase dintre cei paisprezece candidaţi la funcţia de ambasador desemnaţi de către autorităţile moldoveneşti au primit deja agrementele ţărilor de acreditare. Aceştia sunt: Iurie Reniţă (România), Oleg Serebrian (Republica Franceză), Ştefan Gorda (Republica Cehă), Anatol Urecheanu (Republica Populară Chineză), Aurel Ciocoi (Republica Federală Germană) şi Valeriu Chiveri (Republica Austria, OSCE, Agenţiile specializate ONU de la Viena, Republica Slovacă – prin cumul).
Conform situl internet al MAEIE http://www.mfa.md, pina la aceasta data erau desemnati si ambasadori pentru Grecia (Ion Ursu), Estonia (Veaceslav Dobinda), Italia (Gheorghe Rusnac), Letonia (Eduard Melnic) si Federatia Rusa (Andrei Neguta). Celelalte ambasade , printre care in asa tari importante ca:Marea Britanie,SUA,Belgia, erau conduse la nivel de insarcinati interimari cu afaceri.
La 27 mai 2010 Misiunea RM pe linga Comunitatile Europene (Regatul Belgiei) era condusa de d-ra Daniela Cujbă, reprezentanta permanenta a RM pe linga Natiunile Unite (New York, SUA), era condusa de d-l Alexandru Cujba, Reprezentanta pe linga Oficiul ONU la Geneva era condusa de d-na Tatiana Lapicus. Nu era inca desemnat consulul general al RM la Consulatul General de la Francfurt. Iar consulatul de la Bologna este condus de Gheorghe Munteanu, cel de la Istambul de Sergiu Goncearenco, cel de la Odesa de Cristian Mamei.: La Reprezentanta RM pe langa Consiliul Europei, la rubrica unde este prevazut postul de sef de misiune, e scris doar Insarcinat cu afaceri ad-intrimare Violeta Agrici, care intrebata fiind care sunt prioritățile misiunii diplomatice ale Reprezentantei RM pe lângă Consiliul Europei pentru anul 2010, si cum se realizeaza ele, ținindu-se cont că funcția de șef de misiune este vacanta, ne-a raspuns urmatoarele:
„- Dacă este să mă refer la un format general acestea ar fi cele din totdeauna: reprezentarea intereselor RM pe lângă Consiliul Europei, la care suntem membri de aproape 15 ani (dacă vorbim de exactitatea datelor), precum și promovarea valorilor Consiliului Europei în societatea noastră. Suntem aici pentru a aduce la noi acasă valorile primordiale ale acestei organizații – drepturile omului, democrația și statul de drept. Aceste valori reprezintă temelia unei societăți tolerante și civilizate și sunt indispensabile stabilității Republicii Moldova.
Dacă este să trec la aspecte mai concrete, aș vrea sa menționez că prioritățile relațiilor dintre RM și Consiliului Europei pentru 2010 sunt: examinarea detaliată a tuturor obligațiilor și angajamentelor statului nostru față de Consiliului Europei, în vederea onorării cât mai curânde a acestora, ceea ce va duce la încetarea/suprimarea monitorizării Republicii Moldova de către Consiliul Europei și trecerea la o altă etapă mai avansată de colaborare cu Consiliului Europei, cea de post-monitorizare; colaborarea în vederea depășirii blocajului constituțional creat; aprofundarea continuă a cooperării RM cu alte state ale UE din cadrul Consiliului Europei, ceea ce reprezintă un proces foarte valoros spre realizarea opțiunii strategice de aderare a țării noastre la UE; asigurarea participării la cel mai înalt nivel în cadrul tuturor organelor Consiliului Europei atât a misiunii, cât și a delegațiilor naționale titulare, în vederea sporirii vizibilității și promovării unei imagini cât mai pozitive a statului nostru în exterior. Fără ca să intru în prea multe detalii, pe alocuri chiar poate neinteresante publicului larg, trebuie să menționez că avem foarte multe activități, misiunea pe lângă Consiliului Europei este una foarte energică, dar și importantă – Consiliul Europei este considerată ”anticamera UE. Suntem o echipă in majoritate de tineri si aceasta este o provocare pentru noi, un fel de examen de stoicism, iar tinerețea cred ca e doar un avantaj!”
Scrierea acestui artcol de analiza a cerut un oarecare timp, si pot sa constat ca lucrurile se schimba de la ozi la alta. Ma bucur ca incetul cu incetul Republica Moldova isi revine din amorteala. Problema ambasadorilor pare aproape rezolvata.
Din unle surse aflu ca la 4 iunie inca alţi patru ambasadori ai Republicii Moldova au primit agremente din partea ţărilor în care urmează să-şi desfăşoare activitatea; e vorba de Emil Druc (Suedia), Nicolae Hioară (Belarusi), Igor Klipii (Lituania), Ion Stăvilă (Ucraina). Nu ne ramine decat sa le dorim multstimatilor ambasadori sucese in munca intru prosperarea Pariei noastre.

De la Strasbourg,
Gheorghe Bobeica
12 iunie 2010