ANALIZĂ // Cine semnează propaganda rusă în presa din România

Propagandă rusă în România a început, de aproximativ un an, să poarte semnătură. Până în 2016, autorii care puneau umărul la răspândirea mesajelor Moscovei în media locale puteau fi găsiţi doar în câteva comunităţi de comentatori online, printr-un număr restrâns de instituţii radio-TV şi, eventual, după investigaţii serioase, în spatele site-urilor conspiraţioniste cu "autor necunoscut". Acestea lucrează în continuare, dar lor li s-au adăugat, cu nume şi prenume, mai mulţi oameni de presă vechi şi noi, în special în ultimul an, de când a început să crească platforma Sputnik în limba română.

Dincolo de politicienii români şi ceilalţi "experţi" cărora mai toate televiziunile le oferă platforma să facă, voluntar sau nu, jocurile Kremlinului, cine sunt publiciştii şi instituţiile media care, cu mâna lor, transmit propagandă Moscovei? Reţeaua de "informaţii alternative" Sputnik este, alături de televiziunea RT (fosta Russia Today), unul dintre pilonii propagandei ruse la nivel internaţional. Ambele sunt ale statului rus. PlatformaSputnik în limba română a fost lansată în Republica Moldova în februarie 2016. O vreme, ea a trecut nebăgată în seama în România. Dar, anul acesta, a crescut semnificativ: pe de o parte, este citată tot mai des în media rezistente la distorsiunile Moscovei, că punct de comparaţie între discursul multor politicieni sau al televiziunilor apropiate puterii şi discursul Kremlinului, pe o tema sau altă; pe de altă parte, Sputnik este preluată tot mai des pe siteurile locale interesate fie doar de cantitatea conţinutului online, nu şi de calitatea şi veridicitatea acestuia, fie de siteurile interesate făţişsă propage anumite mesaje ale Rusiei. nu în ultimul rând, Sputnik şi-a întărit, prin conţinutul sau, rolul de camera de rezonanţă pentru jurnaliştii din România al căror mesaj coincide, voit sau nu, cu cel al Rusiei. Acesta pare să fie, de altfel, principalul obiectiv al site-ului, având în vedere că nu vine cu propriile investigaţii, anchete, reportaje sau ştiri, ci, în general, preia şi împachetează "alternativ" informaţii şi luări de poziţie din presă română.

Dar cine semnează pe ro.Sputnik.md?

Cele mai multe texte de pe acest site sunt fie nesemnate, fie semnate de Dragoş Dumitriu sau cu iniţialele D.D.. Dragoş Dumitriu este un fost parlamentar şi membru PRM, asociat multă vreme cu OTV şi cu DanDiaconescu şi care, în anii '90, a lucrat la mai multe publicaţii, inclusiv ziarul de scandal "Atac la persoană". Pe lângă articolele curente, Dumitriu semnează, pe Sputnik.md, şi editoriale. Într-unul dintre ultimele sale comentarii, dedicat "fenomenului Vadim", el scrie, între altele: "Mărturisesc că, de multe ori, mă gândesc cum ar fi România cu un preşedinte de talia lui Vladimir Puţin, un premier căpericulosul Viktor Orban, un diplomat că Serghei Lavrov? Conducători care să inspire încredere şi să dea putere..."

Pe lângă Dumitriu, la Sputnik s-au strâns mai multe personaje ce transformă platforma rusă într-un punct nodal al propagandei. Sunt editorialişti cu experienţă în presă - fie ea militantă, de scandal, angajată politic sau extremistă. Printre ei, reprezentanţi ai altor redacţii care s-au remarcat în ultimii ani prin mesajele pro-ruse şi antioccidentale, precum Activenews.ro sau Napocanews.ro.

Editorialişti Ro.sputnik.md:

Ionuţ Ţene - autor al mai multor cărţi, în special de poezie, este angajat al Primăriei din Cluj, la Biroul de învăţământ. În prima parte anului, presă locală relata că împotriva lui a fost depusă o petiţie, fiind acuzat că, în paralel cu activitatea din primărie, controla site-ul naţionalist-extremist Napocanews.ro. Ulterior, împotriva lui au depus plângeri, potrivit Actual de Cluj, şi UDMR şicomunitatea evreilor din Cluj, din cauza că Primăria a permis angajarea pe post de şef de birou a unei persoane care "a făcut apologia Gărzii de Fier".

Ilie Catrinoiu - comentator pe mai multe bloguri şi site-uri naţionaliste, conservatoare, anti-UE, anti-americane şi anti-occidentale în general. Între altele, a fost văzut, conform ILD, la lansarea de carte pe care Aleksandr Dughin a ţinut-o în primăvară, la Bucureşti

Octavian Racu - sociolog din Republica Moldova, apropiat lui Iurie Roşca, alături de care a tradus, în Moldova, o carte a lui Dughin şi a semnat prefaţă unei alte cărţi a aceluiaşi autor - vezi aici. Scrie şi pe diverse site-uri de presă (Voxpublika.md sau Flux.md, la acesta din urmă lucrând alături de Iurie Roşca, promotor al eurasianismului lui Dughin în Republica Moldova)

Bogdan Ducă - politolog şi teolog ce se declara conservator şi care se exprimă împotriva valorilor occidentale, "sorosiste", dar care, într-un articol în care îl proclamă pe Dughin drept o "legendă" cu o "biografie destul de banală", proclamă că "Vladimir Puţin este un preşedinte ales constituţional, prin vot popular, într-o Rusie în care există pluralism politic, opoziţie politică şi mediatică, existălibertate de expresie la fel de controlată că şi în orice stat occidental." Articolul dat drept exemplu a apărut acum trei ani pe un alt site unde Ducă semnează regulat, cu acelaşi discurs pro-rus şiîmpotriva valorilor euroatlantice, Activenews.ro. În prezent, Bogdan Alexandru Ducă figurează că expert la cabinetul lui Victor Opaschi, la Secretariatul de Stat pentru Culte. Bogdan Ducă mai semnează pe propriul blog şi, în trecut, a scris şi pentru CriticAtac, platforma online de stânga.

Mihai Antonescu - prezentat de Sputnik drept analist financiar şi "unul dintre primii experţi de imagine din România", este o persoană intrată în presă la începutul anilor '90, a trecut prin nenumărateproiecte media marcate de controverse şi scandal, inclusiv OTV şi Atac la Persoană, Digi 24 relatând, recent, că el a primit la un momen dat şi o condamnare pentru propagandă naţionalist-şovină.

Propagandă oficială rusă - context

Sputnik Moldova-România a apărut după închiderea ediţiei în limba Vocii Rusiei şi înainte de închiderea unui proiect lansat nu cu multă vreme înainte, RussiaToday.ro. Acest site, iniţiat de Dan Musetoiu (ex-Money Channel, actualmente autor musetoiu.ro), a rezistat doar 2 ani. Sputnik a intrat pe piaţă la mai puţin de un an după deschiderea Centrului Rus de Cultură şi Ştiinţă din Bucureşti, un instrument de "soft power" care şi-a intensificat la rândul sau activitatea.

Pe de altă parte, în august şi apoi în octombrie a.c. propagandă rusă a mai încercat, aparent, o intrare pe piaţă românească - prin cererea de licenţă pentru un post ieşean asociat cu televiziunea de statRossiya 1, dar solicitarea a fost respinsă de CNA. Surse la curent cu procedurile de obţinere a licenţei nu exclud, însă, o revenire a ruşilor spre piaţă TV din România, cu ajutorul unor terţe părţi faţă de care CNA să nu poată avea la fel de uşor obiecţii.

Vocile oficiale ale propagandei capătă, treptat, greutate în România, ţară unde, până nu demult, astfel de canale aveau un impact minim, iar propagandă rusă se concentra pe canale online cu autori anonimi, o parte dintre ei fiind aduşi în lumina reflectoarelor doar în urmă unor anchete de presă (ex. aici şi aici).

Astfel de site-uri continuă să funcţioneze, dar canalele "oficiale", precum Sputnik, iau în greutate poziţionându-se drept camere de rezonanţă pentru politicienii şi jurnaliştii preferaţi din România. Pressone.ro a exemplificat, săptămâna trecută, "trei nume pe care Sputnik Moldova România le elogiază constant" - Liviu Pleşoianu, Lia Olguţa Vasilescu şi Mircea Badea. Sputnik atrage, astfel, citări şirecunoaştere din partea instituţiilor de presă atente la mesajele propagandei ruse. Vezi cazul Digi 24 (un exemplu) sau B1 TV (un exemplu): În ambele cazuri, conţinutul livrat, anume ce spune Mircea Badea şi cum arată în poze de arhivă ministrul Vasilescu, are mai multe greutate decât relevanţă şi calitatea sursei.

Cazul posturilor publice româneşti de radio şi TV. Plus Digi 24

Nouă voce mediatică a Rusiei în România încearcă astfel să capete volum într-o ţară unde, până nu demult, era auzită mai degrabă indirect, prin diverse personaje din platourilor de ştiri, sau direct prinintermediul anonimilor online şi prin corespondenţele difuzate de media publice de la Bucureşti.

În cazul acestora din urmă, corespondentul Radio România la Moscova, Alexandru Beleavski, transmite în continuare nefiltrat mesajele autorităţilor ruse, după cum notă HotNews.ro în iulie a.c.. Vezi pe larg aici şi aici modul cum livrează corespondentul RRA informaţiile din Rusia.

Corespondenţele trimisului TVR la Moscova, Liviu Iurea, sunt de asemenea mai degrabă cuminţi. În subiecte fierbinţi, publicul televiziunii publice află de obicei poziţia Moscovei, completată eventual de declaraţii exclusive ale unor experţi ruşi care transmit mesaje de propagandă, dar însoţită de un context foarte sumar cu alte puncte de vedere. Acum un an, corespondentul a reuşit, între alele, performanţăsă abordeze subiectul propagandei ruse ce viza publicul intern, sub un titlu ce promitea să explice "cum funcţionează sistemul", limitându-se la a relata diverse măsuri luate de autorităţi şi a a observăgeneric "retorică alarmistă" a presei. Citeşte şi: Cum vede TVR o forţă "impresionantă" a ruşilor la Mediterana, acolo unde Associated Press vede o etalare "sovietică" de putere

În rândul televiziunilor private, notabilă este deschiderea pe care Digi 24 a manifestat-o, în ultimii ani, faţă de reprezentanţi ai puterii de la Moscova. Acum 2 ani, postul era atenţionat de un membru CNA pentru că l-a găzduit, într-un interviu, pe preşedintele Dumei de Stat, căruia îi fusese interzis accesul pe teritoriul UE. Anul acesta, acelaşi canal i-a permis, într-un interviu, lui Aleksandr Dughin săîşi transmită nestingherit mesajele direct către publicul român. De notat că, pe de altă parte, Digi 24 este una dintre puţinele instituţii media locale care, cel puţin online, analizează periodic modul cum funcţionează propagandă rusă în România - vezi, mai jos.

Sursa: HotNews.ro